- De ce era nevoie de o nouă Strategie energetică?
Strategia energetică aprobată anterior acoperea perioada până în anul 2030 și a fost elaborată într-un context complet diferit. Între timp, Republica Moldova și-a sincronizat sistemul electroenergetic cu rețeaua europeană ENTSO-E, și-a diversificat sursele de aprovizionare cu gaze naturale, a devenit stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană și a început negocierile de aderare. Toate aceste evoluții impun o nouă viziune asupra dezvoltării sectorului energetic până în anul 2050.
- Care este scopul principal al Strategiei?
Strategia urmărește construirea unui sistem energetic sigur, competitiv, rezilient și integrat în piața energetică europeană, capabil să ofere energie la prețuri competitive și să contribuie la dezvoltarea economiei Republicii Moldova.
- Ce înseamnă concret pentru cetățeni?
Împlementarea strategiei va însemna:
- o securitate energetică mai mare;
- reducerea riscului unor noi crize energetice;
- investiții în infrastructură;
- servicii energetice mai moderne;
- o piață mai competitivă;
- eficiență energetică sporită în locuințe și clădiri publice;
- dezvoltarea producerii interne de energie.
Strategia nu stabilește tarife, ci creează cadrul pentru investiții și reforme care, pe termen lung, contribuie la stabilitatea și competitivitatea pieței energetice.
- Strategia va duce la majorarea tarifelor?
Nu.
Strategia nu stabilește tarife și nu modifică metodologia de calcul a acestora. Tarifele sunt aprobate de ANRE conform legislației în vigoare.
Investițiile prevăzute de Strategie urmăresc reducerea vulnerabilității la fluctuațiile internaționale ale prețurilor și creșterea concurenței pe piață, ceea ce contribuie, pe termen lung, la o energie mai accesibilă.
- Strategia prevede renunțarea la gazele naturale?
Nu.
Gazele naturale vor continua să joace un rol important în sistemul energetic în următoarele decenii, în special pentru asigurarea flexibilității și securității aprovizionării.
Diferența este că acestea vor proveni din surse diversificate și vor avea, treptat, un rol complementar într-un sistem energetic tot mai electrificat și bazat pe surse regenerabile.
- Strategia presupune renunțarea completă la combustibilii fosili?
Strategia urmărește reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili și dezvoltarea unor alternative cu emisii reduse de carbon, în concordanță cu obiectivele climatice asumate de Republica Moldova și Uniunea Europeană.
- Care este rolul energiei regenerabile?
Energia regenerabilă reprezintă unul dintre pilonii principali ai Strategiei energetice 2026–2050, deoarece permite Republicii Moldova să producă mai multă energie pe teritoriul său, să reducă dependența de importurile de combustibili fosili și să diminueze emisiile de gaze cu efect de seră. Strategia prevede creșterea capacităților instalate de energie eoliană de la aproximativ 230 MW în 2025 la 2.600 MW în 2050, iar a celor fotovoltaice de la 605 MW la 1.200 MW. Obiectivul este ca, până în 2050, cel puțin 85% din producția locală de energie electrică să provină din surse regenerabile sau alte surse fără emisii de carbon. Dezvoltarea acestor capacități va permite valorificarea resurselor naturale ale țării, atragerea investițiilor private și crearea unor noi oportunități economice, inclusiv pentru comunitățile locale și întreprinderile care doresc să își producă propria energie.
Totodată, dezvoltarea regenerabilelor trebuie însoțită de modernizarea rețelelor electrice, extinderea capacităților de stocare și integrarea în piața energetică europeană. Energia solară și cea eoliană nu sunt disponibile permanent, iar sistemul trebuie să poată acoperi consumul și atunci când nu este soare sau vânt. De aceea, Strategia urmărește dezvoltarea unui sistem energetic flexibil, în care bateriile, interconexiunile cu țările vecine, piețele concurențiale și gestionarea inteligentă a consumului să funcționeze împreună. Pe termen lung, energia regenerabilă nu va contribui doar la alimentarea locuințelor și întreprinderilor, ci și la electrificarea transportului, încălzirii și industriei, reducând astfel consumul de gaze naturale și produse petroliere. Scopul nu este doar să producem mai multă energie verde, ci să o putem utiliza eficient, la costuri competitive și în beneficiul consumatorilor.
- Dacă vom avea mai multe surse regenerabile, cine va asigura energia când nu bate vântul sau nu este soare?
Strategia tratează acest aspect prin dezvoltarea simultană a:
- capacităților de stocare;
- serviciilor de flexibilitate;
- interconexiunilor internaționale;
- piețelor de energie;
- centralelor care pot echilibra sistemul.
Aceste componente permit funcționarea sigură a sistemului chiar și în condițiile unei ponderi ridicate a energiei regenerabile.
- Strategia prevede dezvoltarea capacităților de stocare?
Da.
Documentul consideră stocarea energiei unul dintre elementele esențiale pentru funcționarea viitorului sistem energetic și pentru integrarea volumelor mari de energie regenerabilă. Strategia prevede un necesar de 1200 MWh capacități de stocare a energiei pentru a acoperi necesarul din orele cu consum de vârf.
- Care este rolul României în Strategie?
România este principalul partener strategic al Republicii Moldova în dezvoltarea unui sistem energetic sigur, competitiv și integrat în piața europeană. Interconectările cu România ne oferă acces la surse diversificate de energie și reduc dependența de infrastructura și furnizorii din est. Strategia prevede creșterea capacității nete de transfer al energiei electrice cu România de la 315 MW la 780 MW în 2030 și la 2.000 MW până în 2050, precum și extinderea numărului de interconectări electrice la cinci. Un rol esențial îl au liniile electrice de 400 kV Vulcănești–Chișinău, Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, care vor consolida legăturile cu sistemul energetic românesc. În același timp, integrarea piețelor de energie electrică din cele două țări va permite producătorilor și furnizorilor să tranzacționeze energia într-un cadru concurențial mai larg, cu mai multe oportunități de achiziție și vânzare și cu o formare mai transparentă a prețurilor.
Parteneriatul cu România înseamnă însă mai mult decât importuri de energie și construcția unor linii electrice. Republica Moldova urmărește să devină un participant activ la piața energetică regională, capabil să valorifice inclusiv surplusurile de energie regenerabilă produse local. Experiența României în dezvoltarea piețelor concurențiale, a capacităților de producere și a infrastructurii energetice reprezintă un avantaj important pentru modernizarea sectorului nostru. Cooperarea poate fi extinsă și în domenii precum stocarea energiei, gazele regenerabile și energia nucleară, inclusiv prin examinarea oportunităților de participare la proiecte dezvoltate în România și prin valorificarea experienței acesteia în domeniul reactoarelor modulare mici. Obiectivul pe termen lung nu este înlocuirea unei dependențe energetice cu alta, ci construirea unui sistem în care Republica Moldova produce mai multă energie, are acces la o piață europeană diversificată și dispune de mai multe opțiuni pentru a-și asigura necesarul la costuri competitive.
- Ce rol va avea Ucraina?
Ucraina rămâne un partener important pentru securitatea energetică a Republicii Moldova și pentru integrarea regională a piețelor de energie. Sistemele electroenergetice ale celor două țări sunt interconectate și funcționează sincronizat cu rețeaua europeană ENTSO-E din martie 2022. Strategia urmărește consolidarea cooperării în domeniul securității aprovizionării, al schimburilor transfrontaliere de energie și al gestionării situațiilor de criză. În același timp, dezvoltarea infrastructurii energetice a Ucrainei și reconstrucția acesteia după război pot crea noi oportunități de cooperare, inclusiv pentru integrarea surselor regenerabile și echilibrarea sistemelor electrice.
Pe termen lung, Ucraina ar putea deveni și un partener important în dezvoltarea pieței regionale a hidrogenului, fiind considerată o potențială sursă de producție și export către Uniunea Europeană. Republica Moldova ar putea valorifica poziția sa geografică și infrastructura existentă de transport al gazelor pentru a participa la viitoarele coridoare de hidrogen dinspre Ucraina spre piețele europene. Strategia prevede evaluarea, până în 2030, a posibilităților de adaptare a infrastructurii de gaze pentru transportul hidrogenului, în cooperare cu operatorii din țările vecine. Aceste perspective vor depinde de evoluția situației de securitate, de investițiile în infrastructură și de dezvoltarea pieței regionale.
- Strategia prevede construirea unei centrale nucleare în Republica Moldova?
Nu. Strategia energetică 2026–2050 nu stabilește o decizie fermă de construire a unei centrale nucleare în Republica Moldova, dar păstrează energia nucleară printre opțiunile de dezvoltare pe termen lung. Energia nucleară poate asigura o producție stabilă de electricitate, cu emisii reduse de carbon, completând sursele regenerabile, a căror producție depinde de condițiile meteorologice. Documentul examinează inclusiv posibilitatea utilizării reactoarelor modulare mici (SMR), însă orice asemenea proiect ar necesita studii aprofundate privind siguranța, fezabilitatea economică, impactul asupra mediului și capacitatea instituțională a țării.
O altă posibilitate este participarea Republicii Moldova la proiecte nucleare dezvoltate în România, țară care are deja experiență în exploatarea centralelor nucleare. Au fost discutate opțiuni de participare investițională la extinderea centralei de la Cernavodă, precum și cooperarea în domeniul reactoarelor modulare mici. O asemenea colaborare ar putea permite Republicii Moldova să beneficieze de o parte din energia produsă, fără a construi neapărat o centrală pe teritoriul său. Acestea sunt însă oportunități analizate, nu proiecte pentru care Republica Moldova ar fi luat deja o decizie de investiție.
În ceea ce privește construirea unei centrale pe teritoriul Republicii Moldova, Strategia analizează un scenariu cu reactoare modulare mici de aproximativ 300 MW. Documentul indică anul 2030 drept un posibil termen pentru luarea unei decizii, dacă tehnologia va demonstra că este suficient de sigură și competitivă economic, iar dezvoltarea unui proiect ar putea avea loc în deceniul următor.
- Ce înseamnă electrificarea economiei?
Electrificarea economiei înseamnă înlocuirea treptată a combustibililor fosili, precum gazele naturale, benzina și motorina, cu energia electrică în cât mai multe activități economice și domenii ale vieții cotidiene. De exemplu, în locul automobilelor cu motoare cu ardere internă vor fi utilizate tot mai multe vehicule electrice, încălzirea locuințelor se va realiza într-o măsură mai mare cu pompe de căldură, iar întreprinderile industriale vor trece la echipamente și procese tehnologice alimentate cu electricitate. Această transformare permite reducerea consumului de combustibili fosili și utilizarea mai eficientă a energiei, în special atunci când electricitatea provine din surse regenerabile.
Strategia energetică 2026–2050 prevede creșterea ponderii energiei electrice în consumul final de energie de la 12% în prezent la 17% în 2030 și 65% până în 2050. Este una dintre cele mai importante schimbări structurale prevăzute de document. În transporturi, ponderea automobilelor electrice și hibride ar urma să crească de la aproximativ 4% la 73% până în 2050. În paralel, vor fi modernizate sistemele de încălzire, iar industria va adopta tehnologii electrice mai eficiente. Pentru a susține această transformare, Republica Moldova va trebui să dezvolte producția locală de electricitate, să modernizeze rețelele și să extindă capacitățile de stocare.
Electrificarea nu înseamnă însă doar creșterea consumului de electricitate, ci și reducerea cantității totale de energie necesare pentru aceleași activități. Un automobil electric, de exemplu, utilizează energia mult mai eficient decât unul cu motor pe benzină, iar o pompă de căldură poate furniza de câteva ori mai multă energie termică decât energia electrică pe care o consumă. Pentru Republica Moldova, electrificarea economiei reprezintă astfel o oportunitate de a reduce dependența de importurile de combustibili fosili, de a diminua costurile energetice pe termen lung și de a crește competitivitatea întreprinderilor. Beneficiile vor depinde însă de investițiile în infrastructură, de prețul electricității și de accesibilitatea noilor tehnologii pentru consumatori.
- Ce rol va avea hidrogenul în viitorul energetic al Republicii Moldova?
Hidrogenul ar putea avea un rol important în tranziția energetică, în special în industrie, transportul greu și stocarea energiei pe termen lung. Totuși, nu este o soluție universală și nici un înlocuitor imediat al gazelor naturale, deoarece producerea, transportul și utilizarea sa necesită investiții considerabile.
Strategia energetică 2026–2050 identifică două oportunități principale pentru Republica Moldova. Prima este valorificarea poziției geografice pentru integrarea în viitoarele coridoare europene de transport al hidrogenului, inclusiv dinspre Ucraina către Uniunea Europeană. A doua oportunitate este dezvoltarea producției locale de hidrogen regenerabil, în special în apropierea unor clustere industriale, unde producția și consumul pot fi conectate direct.
Strategia prevede și promovarea proiectelor-pilot în transportul greu, precum și evaluarea utilizării surplusului de energie regenerabilă pentru producerea hidrogenului și a combustibililor sintetici.
Documentul nu stabilește deocamdată ținte cantitative pentru producția de hidrogen. Abordarea este graduală, în funcție de evoluția tehnologiilor, cererea pieței și fezabilitatea economică a proiectelor.
- Strategia este impusă de Uniunea Europeană?
Nu.
Strategia este elaborată de Ministerul Energiei al Republicii Moldova și reflectă interesele naționale de securitate energetică și dezvoltare economică.
În același timp, ea este armonizată cu angajamentele pe care Republica Moldova și le-a asumat în procesul de aderare la Uniunea Europeană și în cadrul Comunității Energetice.
- Care sunt principalele obiective până în 2050?
Strategia urmărește:
- consolidarea securității energetice;
- integrarea completă în piața energetică europeană;
- reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili;
- dezvoltarea producției interne;
- creșterea eficienței energetice;
- decarbonizarea sectorului energetic;
- atingerea neutralității climatice.
- Ce înseamnă neutralitate climatică?
Neutralitatea climatică înseamnă atingerea unui echilibru între cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în atmosferă și cea absorbită sau eliminată. Cu alte cuvinte, activitățile economice și consumul de energie nu mai contribuie, în ansamblu, la creșterea concentrației acestor gaze. Aceasta nu presupune eliminarea absolută a tuturor emisiilor, ci reducerea lor la minimum și compensarea emisiilor reziduale care nu pot fi evitate.
În sectorul energetic, neutralitatea climatică presupune înlocuirea treptată a combustibililor fosili cu energie din surse regenerabile și alte surse cu emisii reduse, electrificarea transportului și încălzirii, precum și creșterea eficienței energetice. Strategia energetică 2026–2050 stabilește direcțiile acestei transformări, astfel încât Republica Moldova să își reducă emisiile, dependența de importurile de combustibili fosili și vulnerabilitatea la fluctuațiile prețurilor energetice.
- Cum va fi implementată Strategia?
Strategia stabilește direcțiile de dezvoltare până în 2050.
Implementarea va avea loc etapizat prin programe, planuri de acțiuni, acte normative, proiecte investiționale și politici sectoriale care vor fi elaborate și actualizate periodic. Documentul include și un sistem de indicatori pentru monitorizarea progresului.
- Cine a participat la elaborarea Strategiei?
Documentul a fost elaborat în urma unor analize și exerciții de modelare, precum și a consultărilor cu autorități publice, operatori din sectorul energetic, mediul de afaceri, societatea civilă și partenerii de dezvoltare. De asemenea, proiectul a parcurs procedurile de evaluare de mediu și consultările transfrontaliere prevăzute de legislație și convențiile internaționale.
- De ce este acest document important?
Pentru că stabilește direcția în care se va dezvolta întregul sector energetic al Republicii Moldova în următorii 25 de ani. De implementarea sa depind investițiile în infrastructură, integrarea în piața energetică europeană, dezvoltarea producției interne, modernizarea rețelelor, creșterea eficienței energetice și consolidarea securității energetice a țării.